27.1.08

Punct "Mort"


Sunt intr-o anormal de pasnica cadere in razboi.
E atat de anormal incat incepe sa devina rudimentar. Intr-o epoca personala a alegerii unei cai mai dureroase, vinovate dar mai egoiste in detrimentul unei decizii radicale de a intenta un razboi in care cei nevinovati vor suferi ca o consecinta incorecta a loialitatii lor, cei ce-l pornesc vor trai intr-o incertitudine apasatoare si depravata, iar cei din cauza carora totul a pornit vor fi pusi la zid si vor putea ori rani, ori aduce extaz, alegerea e cea a caii dureroase si vinovate si al naibii de egoiste.
Dar aceasta alegere pana la urma nu este doar egoista si plina de fiere. E poate drumul catre minciuna si dezamagire, dar cu siguranta catre pacea ca razboiul a fost declarat in fata. E poate drumul spre mai mult razboi si mai multa incertitudine dar cum dracu' sa nu fie si drumul catre un nou inceput?
Razboinicul a avut demnitate. A declarat. Chiar si cu scopul pacatos de a-si hrani egoismul, chiar si cel prin care prefera o pace oarecum aparenta in locul unei suferinte mari si inca neproclamate pe drept. El inca nu vrea sa renunte la acei nevinovati, inca-i mai vrea cu rolul lor, si nu cu al celor de simpli aliati de incredere.
Si stie ca odata si el a fost nevinovat, dar ca acum n-o face din razbunare, ci sperand ca de va mai fi suferinta pentru nevinovati, sa fie pentru o certitudine. Si atunci se vor schimba locurile, ei il vor nega pentru eternitate pana cand eternitatea o sa devina "la propriu" si isi vor da seama ca alianta le va aduce fericirea ca au gasit un alt drum pasnic si ca razboinicul si-a gasit si el drumul.
Acum nu ramane decat sa fie gasita calea...
[*] picture made in a place brought to me by my best friend.

No comments: