19.5.08

Der Übermensch Part III


Omul ignorant insa, in nerozia sa, il uraste pe Supraom. In aparenta el spune ca-l considera egal, sau chiar inferior dupa infinitele injurii, insa in esenta sa stie clar ca-i este superior. Omul ignorant a spus ca momentul in care s-a desavarsit a fost acela cand a invatat sa scrie si sa vorbeasca. Atunci de ce, intrebam noi, inca mai formuleaza atatea fraze eronate, de ce cultiva patetismul de duzina, de ce isi distruge planeta? O data cu ea, chintesenta sa dispare. Devine o carcasa deformata a unui organism puternic. Supraomul se consuma in lumea asta si pleaca de aici tot atat de repede, lovit de boli, de vicii, de ignoranta si involutie. Omul ignorant traieste mult, dar efemer, in urma lui ramanand un sicriu sculptat cu diamante si frunze ofilite.


Si deci cum poate fi filosoful Nietzsche numit nihilist in adevaratul sens al cuvantului, atunci cand in opera sa spune ca Supraomul va fi sensul acestei lumi, cel ce va salva intreaga omenire. Chiar daca promisiunile unor alte lumi, poate superioare, sunt desarte in viziunea sa, nihilismul spune, pe langa negarea unei divinitati creatoare, ca existenta nu are sens. Atunci ce rost mai are sa cultivam Supraomul? In timp ce Crestinismul nu mai este demult doar o credinta, ci o institutie pe care o conduc si oameni fara scrupule, pe langa preoti si sfinti, sensul acestei lumi este magistral. Dumnezeu nu este mort din cauza partii sale umane, sa nu ignoram niciodata metafora religiei crestine, Dumnezeu a murit pentru ca oamenii l-au linsat.


Dumnezeul adevarat a fost ucis si inlocuit cu un zeu razbunator, neiertator si rau. Oamenii traiesc cu frica de El. Supraomul nu se teme de o divinitate; Creatorul nu va vrea niciodata sa-si pedepseasca propria creatie. Dar pentru gloata e mai folositor un Dumnezeu razbunator, altfel inchisorile s-ar intinde pe tot Pamantul, si in adancurile oceanului, si in cer.


Nietzsche il indeamna pe Supraom sa se fereasca de piata publica, de gloata. Piata publica a devenit mai mult decat o constiinta universala (nu neaparat in sensul metaforic al divinitatii). Piata publica a devenit o putere in stat. In ea se cioplesc idei fundamentale si se decoreaza cu injurii, apoi se imbraca in minti inguste. In inima Supraomului nu e loc de ura, ci de dispret, cei ce dispretuiesc mai mult stiu sa cinsteasca pe masura. Dispretul se naste din lipsa de respect, un neajuns chinuitor. Stim ca pana si animalele au stima pentru celelalte animale, iar aceasta nu poate proveni decat din instinct, dar omul, razboindu-se cu vointa sa de putere efemera, considera respectul un semn de slabiciune. Generatiile se degenereaza pe secol ce trece, in loc sa evolueze, isi neaga instinctul de conservare si cultiva ideile marunte, puterea superficiala. Un diamant stralucitor te poate aduce la disperare pana in momentul in care il posezi, iar de ajungi sclav bogatiilor inseamna ca a ta constiinta deja nu mai exista. O minte stralucita te va aduce fata in fata cu temerile tale ingrozitoare, pe care le-ai ascuns pana si de tine, iar pentru setea ta de bogatii va avea raspunsul final: omul vrea bogatie pentru ca sa-si prelungeasca personalitatea si mandria infima.

No comments: